Hope and Homes for Children și FONPC au pus bazele Consiliului ONG de Sprijin în implementarea programelor de dezinstituționalizare cu fonduri europene

Procesul de închidere a unora dintre instituțiile de tip vechi din România, în care trăiesc copiii aflați în sistemul de protecție a statului, propus pentru finanțare prin fonduri europene, ar trebui simplificat, iar termenele pentru depunerea proiectelor de finanțare în domeniul dezinstituționalizării ar trebui prelungite, iar contractările pe POR și POCU trebuie sincronizate pentru a evita derapajele. Acestea sunt câteva dintre concluziile întâlnirii de lucru pentru crearea Consiliului ONG de Sprijin în implementarea programelor de dezinstituționalizare cu finanțarea Uniunii Europene, desfășurată miercuri, 11 octombrie, la inițiativa Fundației Hope and Homes for Children și a Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC). 


La lucrări au participat Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România din cadrul Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, Mark Waddington, Chief Executive Officer al Fundației Hope and Homes for Children, Ștefan Dărăbuș, director regional pentru Europa Centrală și de Sud al Hope and Homes for Children, Bogdan Simion, președinte FONPC și director executiv al Fundației SERA ROMÂNIA, Mihaela Toader, Secretar de Stat în MInisterul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Gabriela Coman, Președintele Autorității Națioanle pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Octav-Dan Paxino, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și reprezentați ai ONG-urilor din România și reprezentanți ai autorităților de management din cadrul POR si POCU.


România a depus eforturi considerabile în ultimii 20 de ani pentru reformarea sistemului de protecţie a copilului. Dacă în anii ’90 erau peste 100.000 de copii care trăiau în condiţii precare în instituţii de stat de mari dimensiuni, astăzi, mai sunt mai puțin de 7.000 de copii care suferă încă traumele instituționalizării. 


În contextul finantării europene pentru dezinstituționalizare, conform documentației propuse prin ghidul aplicantului, procesul închiderii centrelor de tip vechi se prefigurează a fi anevoios, iar termenele pentru accesarea fondurilor europene disponibile sunt mult prea scurte - sunt de părere reprezentanții ONG-urilor cu experiență în domeniul dezinstituționalizării. Cele două organizații cu experiență de peste 20 de ani în închiderea instituțiilor de tip vechi pentru copii, Hope and Homes for Children și SERA ROMÂNIA, intenționează să își pună la dispoziția autorităților publice expertiza, pentru optimizarea programelor de dezinstituționalizare, pentru a întări premisele necesare succesului în implementarea acestora.


„Noi, în calitate de Consiliu format din organizații non-guvernamentale, vrem să sprijinim și să oferim asistență tehnică autorităților publice astfel încât succesul acestui program de dezinstituționalizare, finanțat și de Uniunea Europeană și de România, să fie cel pe care ni-l dorim. Pentru atingerea acestui obiectiv, echipele organizațiilor non-guvernamentale specializate în protecția copilului din România lucrează împreună. Vrem să ne asigurăm că investiția noastră în ceea ce înseamnă viața copiilor într-un mediu familial se regăsește în sustenabilitate, într-o structură dramatic schimbată  a serviciilor de protecție a copilului și că sugestiile noastre sunt luate în considerare”, a spus Ștefan Dărăbuș, Director Regional, Europa Centrală și de Sud al Fundației Hope and Homes for Children.

În ultimii 20 de ani, Hope and Homes for Children și SERA ROMÂNIA au sprijinit și au finanțat în mod direct închiderea a peste 130 de instituții de tip vechi, iar investițiile pe care cele două organizații preconizează că le vor face în perioada 2017- 2027, în programe de dezinstituționalizare se ridică la peste 50 milioane de euro. În cadrul întâlnirii de lucru desfășurate în 11 octombrie, Ștefan Dărăbuș a subliniat că e oportun ca ONG-urile cu experiență să fie parte din procesul de luare a deciziilor în domeniul dezinstituționalizării, astfel încât să își poată aduce contribuția la momentul potrivit, pentru optimizarea procesului de închidere a instituțiilor de tip vechi pentru copii. El a mai atras atenția asupra importanței simplificării procesului de dezinstituționalizare și asupra necesității prelungirii termenelor de aplicare pentru finanțarea proiectelor din domeniu. În acest moment, termenele impuse nu sunt realiste, iar autoritățile publice locale nu au timp să îndeplinească toate condițiiile impuse în ghidul aplicantului.

„Noi lucrăm direct cu oamenii care implementează efectiv aceste programe și ele trebuie să fie făcute în primul rând pentru copii. Centrarea pe copil trebuie să fie prioritară, nu centrarea pe termene limită”, a mai adăugat Ștefan Dărăbuș.

La rândul său, Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România în Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, a subliniat că există fonduri suficiente și se pot face și finanțări suplimentare pentru construirea de case de tip familial, astfel încât acestea să poată găzdui un număr optim de maximum 12 copii și să nu se ajungă la supraaglomerare, prin creșterea acestui număr. El a spus că termenele de aplicare pentru fondurile europene se pot prelungi, sau pot fi stabilite termene succesive, astfel încât programul de dezinstituționalizare să aibă rezultatele dorite.


„România este țara cu un nivel foarte ridicat în aplicarea programului de dezinstituționalizare, fiind un model pentru implementarea acestor programe în alte state din regiune. Sprijinul ONG-urilor a fost foarte important, pentru că fără această rețea de organizații, cu ajutorul cărora am depășit multe din obstacolele întâmpinate, rezultatele pe care le avem astăzi nu ar fi existat. Sunt entuziasmat de această inițiativă, de faptul că aveți o strategie bună, studii solide care ne permit să ne stabilim clar obiectivele pe care le avem de îndeplinit și că există o metodologie clară pe care ne putem baza”, a declarant Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România în cadrul Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, susținând ferm inițiativa Consiliului ONG și implicarea sa în asigurarea succesului finanțărilor europene pentru dezinstituționalizare.


El a ținut să atragă atenția că procesul de dezinstituționalizare este unul fragil, cu o mulțime de date necunoscute, mai ales din cauza faptului că există discrepanțe între ceea ce se întâmplă în teren, la nivel județean, și strategiile trasate la nivel central. Acest gol poate fi umplut de ONG-uri, care, prin ceea ce au realizat din fonduri proprii și din finanțările atrase începând cu anul 2000, se află la același nivel cu statul și autoritățile sale.

„Fără să devin critic, trebuie să spun că un astfel de stat, în care rata creșterii bugetului este destul de ridicată, ar trebui să înceapă să aibă grijă de copiii săi în mod gradual și să ajungă să nu se mai sprijine atât de mult pe acte caritabile și finanțări străine. România poate finanța aceste programe și poate ajuta ONG-urile, de care este reală nevoie, pentru că au acționat în teren și au la activ o experiență importantă”, a mai declarat oficialul european.

Bogdan Simion, președinte FONPC și director executiv al Fundației SERA ROMÂNIA, a mai adăugat în cadrul întâlnirii: „Programele de închidere a instituțiilor de tip vechi sunt programe complexe și implică o colaborare strictă între direcțiile generale de asistență și serviciile publice de asistență socială. Aceștia sunt cei doi actori ai autorității publice locale asupra cărora noi trebuie să ne aplecăm. Instituțiile de tip vechi există în locurile unde direcțiile și serviciile de asistență socială nu au desfășurat programe de prevenire. În acest moment, în ultimii doi, trei ani, singurele programe de reintegrare în familia naturală a copilului protejat de stat cu sprijin sunt cele susținute de ONG-uri. De exemplu, Hope and Homes for Children, SERA ROMÂNIA, World Vision, SOS Satele Copiilor și alte organizații de acest tip desfășoară singurele programe de reintegrare cu sprijin. Serviciile publice de asistență socială, pentru a realiza astfel de programe, ar trebui să cheltuie bani din fondul de urgență al primăriilor, iar primăriile nu au fonduri pentru așa ceva. Singurele resurse financiare, precum și elasticitatea pentru aceste fonduri este asigurată de ONG-uri.”


Declarații de presă:

„Procesul dezinstituționalizării trebuie finalizat corect și complet. Dacă această finalizare nu se întâmplă, lăsăm o ușă deschisă revenirii vechilor instituții rezidențiale, ceea ce este de evitat, căci altfel riscăm să ne întoarcem înapoi în timp.” - Mark Waddington, Chief Executive Officer, Hope and Homes for Children.
„România este determinată să susțină dezinstituționalizarea. Ne dorim ca acești copii să aibă un mediu cât mai apropiat de cel familial. Nu poate fi eludată responsabilitatea statului în acest domeniu, un cadru de parteneriat este cel mai bun mod de acționare și este foarte necesar. Contribuția societății civile este definitivă pentru schimbarea mentalității. Ne dorim proiecte care să respecte nevoile comunităților și, mai ales, drepturile fundamentale ale copiilor.” - Mihaela Toader, Secretar de Stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
„În România, atât guvernul cât și Comisia Europeană nu au decât de beneficiat de pe urma asocierii organizațiilor non-guvernamentale într-o platformă care să participe la dialogul cu instituțiile statului, instituții cu care să construiască o relație sănătoasă și de ajutor reciproc.” - Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România la Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene.

 

Comment